Parodontologia este specialitatea stomatologiei care studiază structurile de susținere a dinților, precum și bolile și afecțiunile care le afectează.Țesuturile de susținere sunt cunoscute sub numele de parodontiu, care includ gingiile, osul alveolar, cimentul și ligamentul parodontal.

Exista o serie de îmbolnăviri ale parodontiului marginal numite boli parodontale, parodontopații sau având denumirile populare de parodontoză / paradontoză.

Aceste afecțiuni sunt cel mai frecvent de etiologie bacteriană, fiind cauzate de biofilmul de pe suprafața dentară și întreținute de numeroși factori favorizanți, printre care amintim: tartrul, cariile dentare, lucrările protetice incorect realizate, anumite stări fiziologice (sarcina, menstruația, pubertatea, menopauza), anumite medicamente sau afecțiuni generale (diabet, anemii, tulburări imunodeficitare etc).

Pot fi gingivite (formele ușoare) sau parodontite (parodontoza), care reprezintă formele mai avansate, acestea lăsate netratate, duc la pierderea treptată a dinților.

Forma cea mai ușoară de îmbolnăvire este gingivita, cauzată cel mai frecvent de o igienă orală neadecvată și care, netratată, poate conduce spre forma mai gravă de îmbolnăvire, parodontita (parodontoza).

Exista mai multe tipuri de parodontita marginală (parodontoză):
• Agresivă (cu evoluție rapidă și pierderea accelerată a țesuturilor de suport ale dinților)
• Cronică (cu evoluție mai lentă, afectând, în special, persoanele cu vârsta peste 40-45 de ani)
• Ca manifestare a unor boli sistemice precum diabetul, afecțiunile cardio-vasculare sau pulmonare
• Ulcero-necrotică (afectează pacienții cu tulburări imunodeficitare, malnutriție, infectii HIV)

Cine poate fi afectat de boala parodontală (parodontoză)?

Există o multitudine de forme de îmbolnăvire parodontală, ce ne pot afecta din copilărie până la senescență, iar procentul persoanelor care suferă de afecțiuni parodontale este în continuă creștere, fiind estimat la aprox. 80% din totalul populației.

Cea mai frecvent întâlnită este parodontita marginală cronică profundă, care afectează pacienții adulți, dar poate să apară și la alte vârste. Deoarece are o evoluție lentă, cronică, fără durere sau simptomatologie alarmantă, pacienții acuză primele semne tardiv, în jurul vârstei de 40-45 de ani, când deja afecțiunea (parodontoza) este într-un stadiu avansat.

Cine are nevoie de o vizită la medicul parodontolog?
• Observați, în timpul periajului sau spontan, că gingiile vă sângerează;
• Gingiile sunt roșii și inflamate;
• Aveți retracții gingivale cu expunerea rădăcinilor dentare;
• Observați că dinții dumneavoastră au căpătat mobilitate sau au început să se deplaseze, lăsând spații între ei. În acest caz, aveți urgent nevoie de o consultație de specialitate la un medic parodontolog;

Cum putem preveni bolile parodontale?

Întrucat parodontopatiile au etiologie microbiană, în prevenția, respectiv tratarea acestor boli, ducem o luptă continuă cu biofilmul bacterian ce se formează pe suprafețele dentare.

Ca măsuri de prevenție, este necesară o igienizare riguroasă a cavitații bucale acasă, utilizând o tehnică de periaj corectă, dar și mijloacele adjuvante, precum folosirea aței dentare, a periuțelor interdentare, a dușului bucal și a apei de gură.

În același timp, se recomandă controale periodice (o dată la 6 luni) și ori de câte ori este necesar, igienizările profesionale în cabinet, acestea incluzând detartrajul și periajul dentar. Acest protocol asigură sănătatea gingiei, aceasta menținându-și culoarea roz-deschis, aspectul ferm și absența sângerării.

Concomitent, structurile parodontale profunde, respectiv osul alveolar și ligamentele parodontale își păstrează integritatea, oferind dinților un suport stabil în oasele maxilare. Prin nerespectarea acestor procedee preventive, bolile parodontale (parodontoza) se instalează, evoluează și impun măsuri terapeutice mult mai complicate și diversificate.